


Ce este tusea?
Tusea este un reflex spontan1,2. Corpul dumneavoastră răspunde automat prin tuse. Similar altor reflexe, cum ar fi strănutul sau clipitul, tusea vă ajută să vă protejați corpul. Astfel, atunci când anumiți iritanți vă afectează căile respiratorii superioare (cavitatea nazală, gât, faringe) și determină un exces de mucus sau iritație. Rareori este un semn al unei afecțiuni grave și în majoritatera cazurilor dispare în decurs de 3 până la 4 săptămâni și nu necesită tratament.
Cum îți afectează tusea corpul
O tuse ocazională reprezintă o reacție obișnuită a unui organism sănătos. La nivelul căilor respiratorii superioare (cavitatea nazală, gât, faringe) există terminații nervoase care sunt stimulate de iritanți și astfel se produce un reflex de protecție al organismului, de eliminare a acestora. Acest răspuns este aproape instantaneu și foarte eficient
Gâtul și plămânii produc în mod normal o cantitate mică de mucus pentru a menține căile respiratorii umede și pentru a avea un strat de acoperire subțire care funcționează ca o barieră de protecție împotriva iritanților, virusurilor și bacteriilor care pot afecta organismul. Tusea ajută la mobilizarea mucusului și nu are efecte dăunătoare asupra corpului nostru. Permite, de asemenea, îndepărtarea rapidă a oricăror particule nedorite care se pot inhala accidental.
Cauze de tuse2
- Infecții ale tractului respirator superior: infecțiile nasului și gâtului sunt cea mai frecventă cauză de tuse legată de boală. Acestea sunt de obicei asociate cu febră, dureri în gât și rinoree. Aceste infecții sunt aproape întotdeauna cauzate de virusuri și includ răceala comună, laringita virală și gripa.
- Febra fânului (sau rinită alergică): afecțiune alergică comună care imită simptomele unei răceli obișnuite. Se asociază de obicei cu tuse uscată, strănut și rinoree (secretii nazale).
- Inhalarea de iritanți: Expunerea acută la fum și vapori poate determina inflamarea gâtului și a căilor respiratorii și poate provoca tuse.
- Infecții ale tractului respirator inferior: Acestea sunt infecții virale și bacteriene mai grave, care de obicei provoacă o tuse severă și persistentă, precum și febră. Pot afecta căile respiratorii (bronșită) sau pot ajunge mai departe în plămâni (pneumonie).
- Embolie pulmonară: Aceasta este o afecțiune care poate pune viața în pericol, în care un cheag de sânge se deplasează, de obicei de la picioare, la plămâni, provocând dificultăți în respirație și uneori o tuse uscată.
- Pneumotorax: Acesta este cauzat de colapsul plămânului. Poate fi spontan sau din cauza unui traumatism toracic. Semnele unei colaps pulmonar includ durere bruscă în piept, tuse uscată și dificultăți de respirație.
- Insuficiență cardiacă: o inimă slabă sau bolnavă poate provoca acumularea de lichid în plămâni, cauzând tuse și agravarea dificultății respiratorii.
- Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE): Această tulburare digestivă apare atunci când acidul din stomac se întoarce frecvent în esofag, provocând arsuri la stomac. Când acidul gastric urcă în gât, poate provoca și tuse uscată.
- COVID-19: Tusea seacă este un simptom obișnuit de COVID-19. Trebuie să vă asigurați că nu îi puneți pe ceilalți în pericol dacă aveți orice simptome posibile de COVID-19.

Tipuri de tuse2
- Dacă tusea provoacă secreții cum sunt sputa sau mucus, se numește tuse productivă și poate sugera pneumonie, bronșită sau gripă. Culoarea mucusului poate semnala o problemă mai gravă. Trebuie să consultați un medic dacă tusea vă provoacă spută de culoare verde-gălbui sau sânge.
- O tuse care nu produce mucus se numește tuse uscată sau neproductivă.
- Tusea acută este o tuse usoară și reprezintă cel mai puțin grav tip de tuse. Durează doar trei săptămâni sau mai puțin și cel mai probabil se va ameliora fără tratament. Acest tip de tuse nu va necesita îngrijiri medicale. Cu toate acestea, dacă tusea este însoțită de alte simptome, cum ar fi febră, dureri de cap, somnolență sau dificultăți de respirație, trebuie adusă consultat medicul. Tusea șuierătoare sau lătrăoare poate semnala, de asemenea, o problemă mai complicată.
- Tusea cronică durează mai mult de opt săptămâni și poate fi semnul unei boli pulmonare mai grave sau cronice.

Cum se tratează tusea?1,2,3
Tratamentul tusei depinde de cauza acesteia. Marea majoritate a cauzelor tusei sunt infecțiile ușoare ale tractului respirator superior, cum este răceala obișnuită. Dacă tusea nu se ameliorează după 2-3 săptămâni, cauza poate fi mai gravă și trebuie consultat un medic.
Măsuri de ameliorare a tusei
O tuse care este determinată de o infecție virală nu poate fi tratată cu antibiotice. Se poate ameliora în următoarele moduri:
- Mențineți hidratarea prin consum de apă.
- Ridicați capul cu perne suplimentare când dormiți.
- Utilizați siropuri naturale pentru tuse pentru a calma și ușura respirația
- Evitați iritanții inclusiv fumul și praful.
- Adăugați miere sau ghimbir în ceaiul fierbinte pentru a vă calma tusea și pentru a vă elibera căile respiratorii.
- Utilizați spray-uri decongestionante nazale pentru a ușura respirația.
- Utilizați pastile de supt care conțin anestezic local, antiseptic sau un antiinflamator pentru a ameliora tusea uscată și a calma gâtul iritat.
Consult medical3
În mod obișnuit, consultul medical constă în examinarea locală al gâtului, asociată cu examinarea nasului, urechilor și a plămânului. De asemenea medicul va fi atent la caracteristicile tusei, precum și la orice alte semne și simptome prezente.
Dacă tusea este determinată de o cauză bacteriană, medicul dumneavoastră vă va prescrie antibiotice orale pentru o perioadă de timp adecvată. De asemenea, medicul vă poate prescrie și siropuri de tuse expectorante și (antitusive).
Medicul dumneavoastră poate recomanda teste suplimentare. Acestea ar putea include:
- radiografie toracică pentru a evalua plămânii
- teste de sânge și piele pentru o cauză alergică
- analiza sputei sau a mucusului pentru bacterii sau tuberculoză
Cazurile dificile pot necesita teste suplimentare:
- Tomografie computerizată (TC)
O scanare TC oferă o vedere mai în profunzime a căilor respiratorii, plămânilor și a toracelui. Dacă consideră necesar, medicul dumneavoastră vă poate trimite la un medic pneumolog pentru o opinie consolidată. - Monitorizarea pH-ului esofagian. Medicul dumneavoastră vă poate trimite la un specialist gastroenterolog dacă suspicionează existența unei boli de reflux gastro-esofagian (BRGE). Unul dintre testele pe care acești specialiști le poate folosi este monitorizarea pH-ului esofagian, care caută dovezi de BRGE.

1 Mayo Foundation for Medical Education and Research (MFMER)
2 American Lung Association Scientific and Medical Editorial Review Panel
3 https://www.healthline.com/health/cough#causes

